Dobrogea? Am bifat-o de mult. Dar nu pe spectaculoasele drumuri de piatră și de pământ ale Măcinului, nici pe nisipul fin de pe grindurile uitate de oameni. Respirație profundă. Aici mergem. Și totul la ghidonul unui BMW R 1200 GS de ultimă generație!

Îmbinarea între o mașinărie compactă și un motor puternic poate fi, fără îndoială, una dintre cele mai bune rețete motorizate. Iar ecuația dintre un astfel de model și un drum virajat, prin Cheiurile Dobrogei sau aiurea prin vechii munți hercinici, poate fi, la fel, una dintre cele mai bune idei de testat această combinație.

Pentru un motociclist, fan cruisere în special, joaca cu un enduro-touring poate fi un preludiu cum nu a mai trăit. Ceea ce e și firesc cu un angrenaj precum R 1200 GS. Cu un motor boxer în doi cilindri, cu răcire  cu lichid, ce dezvoltă 125 CP, am și de ce să chiui nițeluș în cască.

Motorul este elastic și se simte foarte bine la 4-5000 rpm, la viteze de 130-140 km la oră pe șosea, trăgând cu entuziasm cele aproape 270 de kilograme ca și cum nu ar exista greutate pe viraje. Chiar dacă BMW a făcut multe eforturi în ultimii ani să elimine vibrațiile motorului boxer, acestea există și se resimt, zic eu, plăcut. Dacă mai adăugăm și o frână de motor puternică, este rețeta perfectă – mai ales pentru fanii motoarele chopper și cruiser care ar fi tentați să experimenteze o motocicletă de altă factură, această caracteristică ar putea oferi o tranziție adecvată. Dar la un cu totul alt stil de mers.

Așa cum am și menționat, motorul de 1170 cmc livrează 125 CP la un maximum 7750 rpm și un cuplu de 125 nm la 6500 rpm. O cifră care este folosită la valoarea ei doar de către profesioniștii genului. Pentru noi, ceilalți, e bine de știut că în ciuda gardei înalte la sol și a centrului de greutate ridicat, motocicleta se manevrează excelent în viraje și răspunde foarte bine la ieșirea din curbe, putând atinge 100 km/oră în doar 3,6 secunde.

Pentru amatorii vitezei, reamintim că nu este o motocicletă sport și chiar dacă se mișcă foarte bine pe șosele, este totuși o motocicletă enduro-touring, cu limitele ei. Dar și cu calitățile ei.

Frânele sunt perfecte pentru acest stil de condus, oferind o putere masivă de oprire si un control pana la fineţe, iar cutia de viteze este impresionantă. Nu este nevoie decât de o “mângâiere” fină a manetei de ambreiaj și de o apăsare ușoară a pedalei pentru ca trecerile între viteze să se facă pe nesimțite.

Trenul fata, partea frontala, adica ce-i deasupra rotii fata, nu se apleacă puternic pe deccelerare și nici nu transmite senzația de teren accidentat ca la cele clasice, Teleleverul fiind pe deplin responsabil de acest fenomen, așa că recomand să aveți ceva răbdare și timp pentru a vă obișnui. Garantez că după aceea veți fi recompensat pe deplin și o să disprețuiți gropile, bolovani și pietrișul cu accelerația larg deschisă.

Motocicleta a părăsit linia de producție BMW cu un sistem de control al tracțiunii (ASC) și cu cinci moduri de pilotare: Rain, Road, Dynamic, Enduro (off-road) și Enduro Pro, ultimele două pentru cei care doresc să se bazeze numai pe propriile abilități și mai puțin pe gadget-urile care vin cu această motocicletă. Nu am testat decât primele patru hărți de injecție, folosirea celui de-al cincilea sistem de pilotare necesitând mai multă bătaie de cap decât simpla apăsare a butonului “Mode”.” De altfel, “Enduro” adaptează ABS și controlul tracțiunii pentru off-road, în timp ce “Enduro Pro” oprește ABS la roata din spate.

Cu cutiile de transport din dotare, încăpătoare, dar voluminoase, R 1200 GS nu este tocmai o silfidă în traficul metropolitan. Nu este făcut pentru croșetat coridoarele dintre mașini, dar cu calm și ceva exercițiu nu este deloc irealizabil, putându-se adapta și la condiții de trafic aglomerat.

Modul “Rain” nu m-a impresionat. Poate și din cauza gumelor cu care a fost dotat modelul primit spre testare: Michelin Anakee 3. Făcute mai mult pentru stradă, decât pentru off-road, mi-au oferit câteva momente de emoție pe curbe, în special pe porțiunile cu smoală de pe șosele patriei, dar o rotire ușoară din manșonul de accelerație, combinată cu activarea ABS-ului standard, au soluționat problema. Ca o simplă observație, cauciucurile respective au anulat o parte din plăcerea drumului, fiind foarte zgomotoase pe orice tip de drum, huruitul lor acoperind motorul și așa electric ca senzație.

Ajuns odată în Dobrogea, suspensia activă ESA dinamic (Electronic Suspension Adjustment), și Telelever-ul și-au făcut simțite prezența ajustând în mod automat motorul la nevoile drumului. Aș putea spune prea automat, pentru că nu primești mai deloc feed-back în ghidon pe un drum de off-road în curbe. Problema este eliminată când renunți la modulul “Road” sau “Dynamic” și lași loc stilului “Enduro” să intre în scenă și ranjetului larg să-ți acopere fața.

Și ai de ce să rămâi uimit. Drumul este habitatul BMW R 1200 GS, indiferent dacă este pavat sau nepavat. În ciuda mărimii și greutății GS-ului, este
foarte ușor de pilotat, datorită în mare parte faptului că boxerul este în bună măsură “pilotul”, concentrând toată greutatea și scăzând centrul de greutate al motocicletei. Acest lucru poate și un handicap pentru cei care vor să simtă motorul lucrând sub ei. Dincolo de vibrațiile inerente, motorul se simte neutru, nu te face să simți pe deplin herghelia de cai de sub tine. Și nu sunt sigur că acest aspect se poate rezolva doar prin instalarea unei evacuări aftermarket.

Ciclistica este însă fenomenală, făcând din acest model un exemplu superb de stabilitate și manevrabilitate la peste 80 km/h pe drumurile accidentate, pline de gropi și pietriș din Dobrogea, dar și în situații de excepție precum potecile pline de nisip abordate în plină noapte pe la Vadu, de doi rătăciți motorizați în căutarea unei mări, care ne îmbia numai prin zgomotul valurilor, nu și prin prezența ei.

A doua zi, mă aflu pe un drum îngust care se pierde printre arbuști, tufe de iarbă înaltă și mărăcini. Viteza – 30-40 km/h pe o potecă pe unde în mod obișnuit merg numai bicicliștii. Lupii au dispărut de multă vreme, dar numele a rămas, iar grindul de lângă Lacul Sinoe le poartă numele – Grindul Lupilor.

Sus, numai ulii dau rotocoale, iar ici colo auzi păsările de apă își ițesc capul să vadă mai bine nesăbuitul motociclist care s-a încumetat să le calce teritoriul. Motorul toarce sub tine, ești atent să nu ajungi pe peticile de iarbă deasă și la nisip, în timp ce ochii îți joacă în toate direcțiile, doar, doar, poți cuprinde tot tabloul nemărginit din jurul tău. Trebuie sa te întorci însă din drum la un moment dat. Am colindat ore bune prin pustietate, iar Babadagul ne așteaptă cu minunățiile sale.

 

BMW R 1200 GS pare potrivit pentru orice tip de teren sau situație, dând un sentiment de siguranță liniștitor.

Tracțiunea este prin arbore cardanic, un răspuns mai mult decât potrivit pentru bikerii comozi care nu doresc să întrețină lanțul la fiecare 4-500 de kilometri. Reversul medaliei constă în faptul că pierdeți ceva din eficiența transferului de cuplu.

La distanțe lungi nu este foarte confortabil. Deși poziția este foarte plăcută pentru călătorit și abordat virajele, șeaua ar necesita o modificare. Sau o schimbare, fiind destul de lată și provocând anumite senzații după 300 km încolo pe drumurile dobrogene în cazul unui tip de până în 180 cm înâlțime.

Poate, în schimb, sa alerge liniștită 400 de km, fără a fi nevoie de realimentare. La viteze de 120-140 km, consumul se menține în limita a 5 litri/100 km. Chiar și la un stil de conducere mai agresiv, consumul nu va provoca surprize mari și merită adrenalina pe care o oferă.

Ca motocicletă de top, BMW R 1200 GS oferă un nivel ridicat de tehnologie. Și de gadget-uri. Un nivel de sofisticare gustat de pasionații genului. Nu și de mine, boșorog old-school. De toate comenzile te separă numai vârfurile degetelor, fiind dispuse într-un mod simplu. Dincolo de contactul fără cheie, cele cinci mapări disponibile electronic, pentru amatorii genului există și butonul de cruise-control, menținând viteza programată și confortul dorit.

Tabloul de bord al noului BMW R 1200 GS este destul de complet. Combină elemente analogice și digitale și are o vizualizare excelentă a informațiilor. Ecranul de deasupra ghidonului indică o serie de funcții, cum ar fi presiunea anvelopelor, modul de condus, starea motocicletei daca iti doresti, harta, il poti conecta la telefon, pe langa clasicul consum de combustibil și multe altele.

Tot acest sistem de afişaj TFT face lucruri inteligente, iar cel mai util mi se pare „Apelul de urgență“, un strigăt de ajutor în cazul unui accident. Undeva, bine ascuns, a fost instalat un card SIM pentru a transmite și coordonatele GPS, astfel încât serviciile de urgență să vă poată găsi.

Tot la capitolul gadget-uri, remarc și sistemul “ESA Dynamic“, reglabil electronic, care vă permite să faceți setările pentru încărcarea pe care o are motocicleta: fie că vorbim despre un pasager sau bagaje, sau ambele, motocicleta poate fi pregătită  pentru a face față mai bine provocărilor drumului.

O problemă o reprezintă parbrizul cu care vine GS-ul în dotarea standard – cel puţin eu nu m-am împăcat cu el. Indiferent de reglajele efectuate, acesta sparge aerul potejând într-adevăr zona capului, nu însă și brațele care primesc tot aerul deflectat. Personal, aș fi preferat lipsa lui mai degrabă decât fluturatul inutil în mânecile gecii de touring.

BMW R 1200 GS nu este frumos în modul tradițional. Dar are prezență. Una germană, care se vede clar în geometria și curbele care-i însoțesc designul, dar mai ales în tehnologia încorporată. Cu unele modificări și reglaje poate fi însă motocicleta ideală pentru cei care iubesc să plece în călătorii lungi doar de dragul drumului, fără o destinație anume, indiferent de calitatea șoselei. Autonomie bună, extrem de ușor de condus, dar nu pentru începători, excelent în viraje medii și strânse, stabil pe drumuri accidentate, echilibrat pe suprafețe alunecoase, i-ar trebui totuși ceva mai multă brutalitate în modul în care dă drumul poneilor pentru a simți că ai sub tine un motor și nu un maxiscuter.

Conform datelor BMW, viteza maximă pe care o poate atingeun 1200 este de 200 km/h. Dar nu de asta cumperi un GS, a cărui versiune de bază costă 14.700 de euro, cu tot cu TVA. Mai degrabă pentru că pare neobosit la mâncat kilometri, iar singurul care poate trage pe dreapta pentru reîncărcat bateriile în această aventură ești doar tu.

Share.

Leave A Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.